interfațare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

De la interfață.

Pronunție

  • AFI: /in.ter.fa'ʦa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
interfațare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ interfațare interfațări
Articulat interfațarea interfațările
Genitiv-Dativ interfațării interfațărilor
Vocativ interfațare interfațărilor
  1. (electron.) interconectare a părților unui sistem sau a unor aparate astfel încât ele să își poată îndeplini funcția în mod corect coordonat.


Traduceri

Referințe