iubire

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Iubire

Cuprins

română

Etimologie

Din verbul a iubi.

Pronunție

  • AFI: /ju'bi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
iubire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iubire iubiri
Articulat iubirea iubirile
Dativ-Genitiv iubirii iubirilor
Vocativ ' '
  1. faptul de a (se) iubi; sentiment de dragoste pentru o persoană; relații de dragoste.
    Iubirea dintre doi tineri.
  2. sentiment de afecțiune (și admirație) pentru cineva sau ceva.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi