izvor

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
izvor

română

Etimologie

Din slavă (veche) izvorŭ.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
izvor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ izvor izvoare
Articulat izvorul izvoarele
Dativ-Genitiv izvorului izvoarelor
Vocativ izvorule izvoarelor
  1. apă subterană care iese sau țâșnește la suprafața pământului; fântână.
  2. loc de unde izvorăște la suprafața pământului un izvor, o apă curgătoare; începutul unui râu; obârșie.
  3. sursă de lumină sau de căldură.
  4. (fig.) lucru din care provine ceva; origine (a unui lucru); sursă.
  5. document, text original (istoric, științific).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe