jachetă
română
Etimologie
Din franceză jaquette.
Pronunție
- AFI: /ʒa'ke.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului jachetă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | jachetă | jachete |
| Articulat | jacheta | jachetele |
| Genitiv-Dativ | jachetei | jachetelor |
| Vocativ | ' | ' |
- haină (femeiască) scurtă, cu mâneci, încheiată în față, care este purtată peste rochie, bluză, cămașă etc. și acoperă partea superioară a corpului.
Traduceri
Traduceri