jucătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din jucător.

Pronunție

  • AFI: /ʒu.kə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
jucătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ jucătoare jucătoare
Articulat jucătoarea jucătoarele
Genitiv-Dativ jucătoarei jucătoarelor
Vocativ jucătoareo jucătoarelor
  1. persoană care practică un joc sportiv, de societate, de noroc etc.
  2. (pop.) dansatoare.
  3. (adjectival) jucăușă, zglobie.


Traduceri

Referințe