jugula

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză juguler < latină jugulare.

Pronunție

  • AFI: /ʒu.gu'la/


Verb


Conjugarea verbului
jugula
Infinitiv a jugula
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
jugulez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să juguleze
Participiu jugulat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a sugruma, a strangula, a înăbuși.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe