jurisconsult

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină jurisconsultus.

Pronunție

  • AFI: /ʒu.ris.kon'sult/


Substantiv


Declinarea substantivului
jurisconsult
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ jurisconsult jurisconsulți
Articulat jurisconsultul jurisconsulții
Genitiv-Dativ jurisconsultului jurisconsulților
Vocativ ' '
  1. specialist în drept care dă consultații juridice.
  2. jurist angajat de o instituție pentru a o susține în fața justiției.


Traduceri