juriu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză jury.

Pronunție

  • AFI: /'ʒu.rju/


Substantiv


Declinarea substantivului
juriu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ juriu jurii
Articulat juriul juriile
Genitiv-Dativ juriului juriilor
Vocativ ' '
  1. grup constituit din specialiști într-un domeniu, având misiunea de a aprecia și de a clasifica candidații sau concurenții la un concurs sau la o competiție.


Traduceri