karma
română
Etimologie
Din engleză, franceză karma.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului karma | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | karma | invariabil |
| Articulat | karma | invariabil |
| Genitiv-Dativ | karmei | invariabil |
| Vocativ | karmo | invariabil |
- (în sistemul filozofic brahmanic) noțiune care desemnează o lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acțiunile lor din încarnările anterioare; fatalitate, destin.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online