kitten

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie kiton, kitoun, kyton, diminutiv al lui cat.

Prima parte provine probabil din engleza medie kiteling < vechea limbă norvegiană ketlingr, sau din anglo-normandă *kiton < franceza veche chiton < inevitabil din latină târzie cattus.

Pronunție

  • AFI: /'kɪtn/


Substantiv

kitten, pl. kittens

  1. (zool.) pisoi, pisicuță
    Our cat has three kittens.
  2. (zool.) pui (de iepure, șoarece, arici, veveriță, vulpe sau viezure)

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to kitten
Infinitiv to kitten
Prezent simplu
pers. 3 sg.
kittens
Trecut simplu kittened
Participiu trecut kittened
Participiu prezent kittening
  1. a naște pisoi, a face pui

Referințe