laugh

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din engleza medie laughen, laghen, care provine din engleza veche hlehhan, hlæhan, hlihhan, hliehhan („a râde, a-și bate joc de, a se bucura”) < proto-germanică *hlahjaną („a râde”).

Înrudit cu scoțiană lauch, friziană (de vest) laitsje, neerlandeză lachen, germană lachen, daneză le, suedeză le, islandeză hlæja, albaneză qesh, latină glōcīre, glattīre și gliccīre, galeză cloch, greacă antică κλώσσω (klṓssō), slavă (veche) клєкотъ (klekotŭ), latină clangō.

Confer și clang.

Pronunție

  • AFI: /lɑːf/ (Anglia)
  • AFI: /læf/ (SUA)
  • AFI: /laːf/ (Australia)


Substantiv

laugh, pl. laughs

  1. râs, râset
    He has such a humorous laugh.
  2. motiv de râs, glumă
  3. (în Anglia) persoană amuzantă
    Tom is such a laugh!

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii


Verb


Conjugarea verbului
to laugh
Infinitiv to laugh
Prezent simplu
pers. 3 sg.
laughs
Trecut simplu laughed
Participiu trecut laughed
Participiu prezent laughing
  1. a râde
    Why would you laugh about that when it's not even funny? You have a twisted sense of humour.
  2. (fig., astăzi ieșit din uz) a se bucura
  3. (urmărit de at) a-și bate joc de, a ridiculiza, a-și râde de, a batjocori

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Nota Bene

Expresii

Vezi și

Anagrame

Referințe