lectura

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din lectură.

Pronunție

  • AFI: /lek.tu'ra/


Verb


Conjugarea verbului
lectura
Infinitiv a lectura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
lecturez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să lectureze
Participiu lecturat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a citi.


Traduceri

Anagrame

Referințe