luft

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Luft.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
luft
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ luft lufturi
Articulat luftul lufturile
Genitiv-Dativ luftului lufturilor
Vocativ luftule lufturilor
  1. distanță sau spațiu liber dintre două elemente (piese fixe sau mobile) situate foarte aproape unul de altul; interstițiu.
  2. (sport) eroare comisă de un jucător care șutează pe lângă minge, puc etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe