lume

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Lumea noastră

română

Etimologie

Din latină lūmen.

Pronunție

  • AFI: /ˈlu.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
lume
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lume lumi
Articulat lumea lumile
Dativ-Genitiv lumii lumilor
Vocativ ' '

I.

  1. totalitate a celor existente în realitate.
  2. ansamblu de corpuri cerești format din Pământ și aștrii vizibili, constituind un sistem organizat; sistem solar, sistem planetar.
  3. globul pământesc (cu întreaga lui viață animală și vegetală), pământul locuit de om.
    A făcut înconjurul lumii.
  4. (înv. și reg.) lumină.

II.

  1. populația globului pământesc, omenirea întreagă; umanitatea.
  2. majoritatea oamenilor.
    Era multă lume acolo.
  3. categorie de oameni, grup social considerat din punctul de vedere al profesiunii, al culturii, al felului de viață etc. și care prezintă trăsături specifice.
    Lumea artiștilor.
  4. oameni, mulțime, public; societate, mediu social.

III.

  1. mediu în care se desfășoară existența umană; viață, existență.
    Toată lumea dormea.
  2. viață laică; viață veselă, liberă.

Sinonime

I.

II.

III.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • De când (e sau cu) lumea (și pământul) = de (sau din) totdeauna; vreodată
  • Cât (e) lumea (și pământul) = veșnic; (în construcții negative) niciodată, nicăieri
  • (reg.) Până-i lumea = veșnic; (în construcții negative) niciodată
  • Nici pentru toată lumea sau pentru nimic în lume = cu nici un preț, cu nici un chip
  • (doar) nu piere lumea = se spune atunci când vrei să convingi pe cineva că un anumit lucru nu e prea greu de făcut sau că nu cere un sacrificiu sau o grabă prea mare
  • Parcă toată lumea e (sau ar fi) a lui = se spune despre cineva care este foarte fericit
  • În (sau prin) toată lumea (sau lumea toată) = pretutindeni, peste tot
  • În (sau din) fundul lumii sau (de) peste lume = (de) foarte departe
  • A se duce (sau a fugi, a pleca) în lume (sau în toată lumea, în lumea largă) = a pleca departe, fără să se știe unde
  • A da cuiva drumul în lume = a da cuiva libertatea să plece
  • A(-și) lua lumea în cap = a pleca (departe) părăsind totul (mai ales din cauza unor supărări mari, a unor necazuri etc.)
  • A umbla prin lume sau a cutreiera lumea = a călători mult și în locuri diferite, a colinda
  • A lua lumea de-a lungul (și de-a latul) = a cutreiera toată lumea
  • A dormi (sau a adormi) ca dus (sau ca dușii) de pe lume = a dormi (sau a adormi) adânc
  • (rar) A ieși la lume = a ajunge la lumină, la loc deschis, la larg
  • Om de lume = persoană care are experiența vieții în societate, care cunoaște uzanțele; persoană dornică de petreceri, exuberantă, veselă
  • (A fi) în rând cu lumea = (a fi) la fel cu ceilalți; (a fi) cu rost, așezat, cu o viață chibzuită
  • Lume(a) de pe lume sau lumea toată, o lume (toată, întreagă) = mulțime nenumărată, foarte mulți oameni
  • A purta lumea pe degete = a înșela oamenii; a-și bate joc de ei, a fi șmecher, abil
  • A ieși (sau a scoate capul) în lume = a apărea în societate, a lua contact cu oameni și situații noi, a începe să frecventeze societatea
  • A ajunge (sau a fi) de râsul lumii = a ajunge (sau a fi) într-o situație degradantă; a se face de râs
  • A veni pe lume = a se naște
  • A se duce (fiecare) în lumea lui = a-și vedea (fiecare) de treburile sale
  • Nu știe pe ce lume e (sau se află) = nu știe nimic din ce se întâmplă; e foarte fericit
  • A-i fi (cuiva) lumea dragă = a-i plăcea (cuiva) să trăiască; a-i fi foarte plăcut să...
  • Când ți-e lumea mai dragă = când te simți mai bine; când nici nu te gândești, când nici nu te aștepți
  • Zi-i lume și te mântuie! = asta e! n-ai ce(-i) face!


Traduceri

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Din latină lūmen.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

lume m., lumes pl.

  1. foc
  2. flacără

Sinonime