luminescență
română
Etimologie
Din franceză luminescence.
Pronunție
- AFI: /lu.mi.nes'ʧen.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului luminescență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | luminescență | luminescențe |
| Articulat | luminescența | luminescențele |
| Genitiv-Dativ | luminescenței | luminescențelor |
| Vocativ | ' | ' |
- proprietate a unor corpuri (lipsite de incandescență) de a emite raze luminoase la temperaturi scăzute.
Traduceri
Traduceri