măcăit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a măcăi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
măcăit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măcăit măcăituri
Articulat măcăitul măcăiturile
Genitiv-Dativ măcăitului măcăiturilor
Vocativ măcăitule măcăiturilor
  1. faptul de a măcăi; strigătul caracteristic al raței; măcănit; măcăitură.


Traduceri

Anagrame

Referințe