mălăier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mălai + sufixul -ar.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
mălăier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mălăier mălăieri
Articulat mălăierul mălăierii
Genitiv-Dativ mălăierului mălăierilor
Vocativ mălăierule mălăierilor
  1. (rar) persoană care se ocupa cu negoțul cu mălai.
  2. negustor ambulant care își purta marfa în căruță și care primea plata în natură.


Traduceri

Anagrame

Referințe