mălura
română
Etimologie
Din mălură.
Pronunție
- AFI: /mə.lu'ra/
Verb
| Conjugarea verbului (se) mălura | |
| Infinitiv | a (se) mălura |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
' |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) mălureze |
| Participiu | mălurat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) (despre cereale) a se umple de mălură, a se înnegri din cauza mălurii, a se îmbolnăvi de mălură.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online