macetă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din spaniolă machete.

Pronunție

  • AFI: /maˈʧe.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
macetă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ macetă macete
Articulat maceta macetele
Genitiv-Dativ macetei macetelor
Vocativ ' '
  1. cuțit lung, cu lamă lată, cu care se taie trestia de zahăr în America tropicală.


Traduceri

Referințe