magherniță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bulgară магeрниц (magernica).

Pronunție

  • AFI: /ma'ger.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
magherniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ magherniță maghernițe
Articulat maghernița maghernițele
Genitiv-Dativ magherniței maghernițelor
Vocativ magherniță maghernițelor
  1. casă mică, sărăcăcioasă, dărăpănată; construcție rudimentară.
  2. prăvălie mică și sărăcăcioasă.
  3. (înv.) bucătărie.


Traduceri

Referințe