maică
română
Etimologie
Din bulgară майка (majka), sârbocroată majka.
Pronunție
- AFI: /ˈmaj.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului maică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | maică | maici |
| Articulat | maica | maicile |
| Genitiv-Dativ | maicăi | maicilor |
| Vocativ | maică | maicilor |
- (pop.) mamă.
- termen de politețe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (mai) în vârstă; termen afectiv cu care o femeie se adresează copiilor ei sau unei persoane mai tinere.
- călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe.
- (fig.) (pop.) izvor, cauză, origine.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online