maior
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din rusă maior.
Pronunție
- AFI: /ma'jor/
Substantiv
| Declinarea substantivului maior |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | maior | maiori |
| Articulat | maiorul | maiorii |
| Dativ-Genitiv | maiorului | maiorilor |
| Vocativ | ' | ' |
- ofițer cu grad superior celui de căpitan și inferior celui de locotenent-colonel.
Traduceri
Traduceri
