majordom

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză majordome.

Pronunție

  • AFI: /ma.ʒor'dom/


Substantiv


Declinarea substantivului
majordom
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ majordom majordomi
Articulat majordomul majordomii
Genitiv-Dativ majordomului majordomilor
Vocativ ' '
  1. persoană responsabilă de administrarea palatului regal sau princiar.
  2. șef al personalului de serviciu din casele nobililor sau ale marilor bogătași.


Traduceri