mal
| Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul "modifică pagina" și rezolvând următoarele probleme: format substantiv-swe |
| Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul "modifică pagina" și rezolvând următoarele probleme: definitii in alte limbi |
Cuprins |
română
Etimologie
Origine necunoscută. Coincide cu alb. malj „munte”, dar nu poate fi explicat cuvântul român prin cel albanez. S-a considerat cuvânt autohton (Miklosich, Slaw. Elem., 10; Hasdeu, Cuv. din bătrâni, I, 288; Meyer 256; Philippide, II, 720; Densusianu, Hlr., 17; Pascu, I, 190; Rosetti, II, 59; A. Badía Margarit, Mal „roca” en toponimia pirenáica catalana, în Actas I reunión toponimica pirenáica, Zaragoza 1949, 35-38; H. Krahe, Die Sprache der Illyrier, I, Wiesbaden 1955, 101), și s-a pus în legătură cu toponimul dac Malva, cf. Dacia Malvensis, cu iliricul Dimallum, și cu let. mala.
Originea sl. (mĕlŭ „teren argilos”, cf. Cihac, II, 183) este improbabilă. Sensul de „colină”, pe care îl menționează cu rezerve Tiktin, este curent în Muscel și Dâmbovița, în ciuda absenței lui din dicționare. Prezența lui l final, înainte intervocalic, arată clar că nu se poate considera un cuvânt moștenit.
E posibil să ne gândim la o rădăcină expresivă; în acest caz ar fi cuvânt identic cu maldac, (Mold., morman, grămadă, teanc) a cărui derivarea din ngr. μανδάϰη (mandáki) (Cihac, II, 672; Philippide, Principii, 107) este nesigură; der. măldăci, vb. (a așeza un morman în așa fel încât să pară mai bogat decât este); și cu maldăr (var. Mold. maldur), s.n. (grămadă, morman), care s-a încercat să fie legat, cu puțină probabilitate, de germ. Malter „măsură de capacitate pentru cereale”, prin intermediul pol. maldr (Cihac, II, 184; Berneker, II, 11; Pascu, Arch. Rom., VII, 559) sau de tc. maldar „bogat” (Popescu-Ciocănel 37; T. Papahagi, GS, VII, 295).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului mal |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mal | maluri |
| Articulat | malul | malurile |
| Dativ-Genitiv | malului | malurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- margine (îngustă) de pământ situată (în pantă) de-a lungul unei ape; p.ext. regiune de lângă o apă.
- Pe malul Oceanului Atlantic.
- perete, margine (abruptă) a unui râu, a unui șanț, a unei gropi.
- râpă, prăpastie.
- (reg.) ridicătură de pământ mai puțin înaltă decât dealul, având coastele cu povârnișuri repezi sau abrupte.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- A ieși la mal = a duce ceva la bun sfârșit, a o scoate la capăt
- A se îneca (ca țiganul) la mal = a renunța sau a fi obligat să renunțe la ceva tocmai când țelul era aproape atins
- Din mal în mal = a) pe toată întinderea, cât ține apa de la un capăt la celălalt; b) de la un capăt la celălalt; de la început până la sfârșit
- Un mal de om (sau de femeie) = se spune despre un bărbat (sau o femeie) foarte mare
- Cât un mal = (despre ființe) mare, mătăhălos
Traduceri
|
|
Etimologie
Din fr. mal < cf. lat. malum ("rău").
Substantiv
| Declinarea substantivului mal |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mal | maluri |
| Articulat | malul | malurile |
| Dativ-Genitiv | malului | malurilor |
| Vocativ | ' | ' |
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
|
Referințe
suedeză
(Svenska)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
mal