manevrare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a manevra.

Pronunție

  • AFI: /ma.ne'vra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
manevrare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ manevrare manevrări
Articulat manevrarea manevrările
Genitiv-Dativ manevrării manevrărilor
Vocativ manevrare manevrărilor
  1. acțiunea de a manevra și rezultatul ei; mânuire, manipulare.


Traduceri

Referințe