mangălui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mangăl + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /man.gə.lu'i/


Verb


Conjugarea verbului
mangălui
Infinitiv a mangălui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
mangăluiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să mangăluiască
Participiu mangăluit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (text.) a finisa țesăturile apretate cu ajutorului mangălului.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe