manubriu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză, latină manubrium.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
manubriu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ manubriu manubrii
Articulat manubriul manubriile
Genitiv-Dativ manubriului manubriilor
Vocativ manubriule manubriilor
  1. (zool.) formație tubulară a corpului meduzelor, unde se află orificiul buco-anal.
  2. structură anatomică în formă de mâner.


Traduceri

Referințe