marcher

engleză

(English)

Etimologie

1. Din engleza medie marche.
2. Din march + suf. -er.

Pronunție

• AFI: /ˈmɑrtʃər/

Substantiv

marcher, pl. marchers

1. locuitorul unei marșă
2. cineva care mărșuiește

Cuvinte derivate

• march
• marchership

Cuvinte compuse

• Earl Marcher
• Lord Marcher
• Lordship Marcher
• hunger marcher
• peace marcher

Referințe

• Dictionary.com

---

franceză

(Français)

Etimologie

Din limba francă *markôn.

Pronunție

• AFI: /maʁ.ʃe/

Substantiv

marcher m., marchers pl.

1. marș

---

Verb

1. a merge, a mărșui
2. a funcționa
3. a marșa, a consimți

Sinonime

• avancer
• se déplacer

Cuvinte derivate

• marche
• marchepied
• marcheur, marcheuse

Expresii

• on peut marcher et mâcher de la gomme en même temps