martiriza

Vezi și : martiriză

română

Etimologie

Din franceză martyriser.

Pronunție

• AFI: /mar.ti.riˈza/

Verb

Conjugarea verbului martiriza
Infinitiv	a martiriza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	martirizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să martirizeze
Participiu	martirizat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a supune pe cineva la un martiriu; p.gener. a chinui, a maltrata, a tortura, a schingiui.

Sinonime

• (bis.) (rar) mucenici

Cuvinte derivate

• martir
• martiriu
• martirizare

Traduceri

a supune unui martiriu

engleză: martyr (English) esperanto: martirigi (Esperanto) franceză: martyriser (français) germană: martern (Deutsch) greacă: βασανίζω (Ελληνικά) (vasanízo) italiană: martirizzare (italiano)

poloneză: poświęcać (polski) portugheză: martirizar (português) spaniolă: martirizar (español) suedeză: martera (svenska), bli martyr (svenska) turcă: şehit etmek (Türkçe), işkence etmek (Türkçe)

Etimologie

Din martiriza.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru martiriza.

Referințe

• DEX online