masă
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din lat. mensa.
Substantiv
- obiect constând dintr-o suprafaţă dreaptă, susţinută de câteva picioare, şi folosită la diverse activităţi, cum ar fi mâncatul, scrisul ş.a.m.d.
Traduceri
| Declinarea substantivului masă |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | masă | mese |
| Articulat | masa | mesele |
| Dativ-Genitiv | mesei | meselor |
| Vocativ | maso | meselor |
Traduceri
- (fiz.) capacitate a unui sistem fizic de a se opune forţelor.
Traduceri
| Declinarea substantivului masă |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | masă | mase |
| Articulat | masa | masele |
| Dativ-Genitiv | masei | maselor |
| Vocativ | maso | maselor |
Traduceri
