mascul
română
Etimologie
Din latină masculus, italiană masculo.
Pronunție
- AFI: /mas'kul/
Substantiv
| Declinarea substantivului mascul | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mascul | masculi |
| Articulat | masculul | masculii |
| Genitiv-Dativ | masculului | masculilor |
| Vocativ | masculule | masculilor |
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului mascul | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | mascul | masculi |
| Feminin | masculă | mascule |
| Neutru | mascul | mascule |
- (despre flori și despre părți ale lor) care conține elemente de fecundație.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online