materializa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză matérialiser.

Pronunție

  • AFI: /ma.te.ri.a.li'za/


Verb


Conjugarea verbului
(se) materializa
Infinitiv a (se) materializa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) materializez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) materializeze
Participiu materializat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a facedevină sau a deveni material, a da sau a căpăta formă materială, a (se) transpune în viață; a (se) concretiza.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe