mau

română

Din sârbocroată mah.

Declinarea substantivului mau
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mau	invariabil
Articulat	maul	invariabil
Genitiv-Dativ	maului	invariabil
Vocativ	maule	invariabil

(pop. și fam.; în legătură cu verbe ca „a avea”, „a pierde”, „a-și lua”, „a-și face”) avânt, elan; energie, vlagă.

A lua (cuiva) maul = a) a ameți; a face (pe cineva) să-și piardă cunoștința (în urma unei lovituri); b) a pune (pe cineva) în situația să nu mai poată spune nimic