mește

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină miscēre.

Pronunție

  • AFI: /'meʃ.te/


Verb


Conjugarea verbului
mește
Infinitiv a mește
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
mesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să mească
Participiu mescut
Conjugare III
  1. (înv.) a turna în pahar, a da de băut.
  2. (înv.) a scoate (un lichid).

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe