mediator

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină mediator.

Pronunție

  • AFI: /me.di.a'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
mediator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mediator mediatori
Articulat mediatorul mediatorii
Genitiv-Dativ mediatorului mediatorilor
Vocativ mediatorule mediatorilor
  1. persoană, guvern etc. care mijlocește o înțelegere între două părți (adverse), care face un act de mediație; mijlocitor, intermediar.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
mediator
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mediator mediatoare
Articulat mediatorul mediatoarele
Genitiv-Dativ mediatorului mediatoarelor
Vocativ mediatorule mediatoarelor
  1. intermediar chimic care asigură transmiterea influxului nervos.


Traduceri

Anagrame

Referințe