meliorism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză méliorisme.

Pronunție

  • AFI: /me.li.o'rism/


Substantiv


Declinarea substantivului
meliorism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ meliorism invariabil
Articulat meliorismul invariabil
Genitiv-Dativ meliorismului invariabil
Vocativ meliorismule invariabil
  1. concepție potrivit căreia lumea nu este nici cea mai rea cu putință, nici iremediabil rea, ci poate fi ameliorată sau este în curs de ameliorare.


Traduceri

Referințe