menghină

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din turcă mengene.

Pronunție

  • AFI: /'men.gi.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
menghină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ menghină menghine
Articulat menghina menghinele
Genitiv-Dativ menghinei menghinelor
Vocativ menghină menghinelor
  1. dispozitiv de prindere a unor piese care urmeazăfie prelucrate, alcătuit din două fălci și dintr-un șurub cu manivelă, cu ajutorul căruia se efectuează apropierea și depărtarea fălcilor.


Traduceri

Referințe