mezin

română

Din slavă (veche) mĕzinŭ.

Declinarea adjectivului mezin
	Singular	Plural
Masculin	mezin	mezini
Feminin	mezină	mezine
Neutru	mezin	mezine

cel mai tânăr dintre mai mulți frați, considerat în raport cu aceștia.
(pop.) al doilea dintre mai mulți frați, considerat în raport cu aceștia; mijlociu.

Declinarea substantivului mezin
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mezin	mezini
Articulat	mezinul	mezinii
Genitiv-Dativ	mezinului	mezinilor
Vocativ	mezinule	mezinilor

fratele cel mai tânăr dintre mai mulți frați, considerat în raport cu aceștia.
(pop.) fratele al doilea dintre mai mulți frați, considerat în raport cu aceștia; frate mijlociu.