De la Wikţionar, dicţionarul liber
Etimologie
Din lat. *miccus.
Pronunţie
Substantiv
Declinarea substantivului
mic |
| m. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
mic |
mici |
| Articulat |
micul |
micii |
| Dativ-Genitiv |
micului |
micilor |
| Vocativ |
micule |
micilor |
- fel de mâncare din carne (de vacă) tocată, de forma unor cârnăciori, condimentaţi şi fripţi direct pe grătar; mititel.
Sinonime
Adjectiv
Declinarea adjectivului
mic |
|
Singular |
Plural |
| Masculin |
mic |
mici |
| Feminin |
mică |
mici |
| Neutru |
mic |
mici |
- care este sub dimensiunile obişnuite; de proporţii reduse.
- care ocupă o suprafaţă redusă.
- Plantă mică.
- cu capacitate redusă, puţin încăpător; strâmt.
- scurt; mărunt, scund.
- Un text mic.
- (despre ape, gropi, prăpăstii etc.) puţin adânc sau (relativ) îngust.
- Casă mică.
- subţire.
- îngust.
- Pălărie cu boruri mici.
- puţin numeros: redus, limitat.
- Un câştig mic.
- (despre sunet, glas etc.) puţin intens; slab, încet, stins, scăzut.
- (despre zi, noapte etc.) care durează puţin; scurt.
- Vara, noaptea-i mică.
- de vârstă fragedă; nevârstnic; tânăr.
- (precedat de "cel" sau, "cel mai") mezin.
- fără (prea) mare valoare; neînsemnat, neimportant.
- (fig.) (despre oameni) lipsit de nobleţe sufletească, de caracter; meschin, josnic.
- care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie.
Sinonime
- 1: minuscul
- 2: crud, necrescut, nedezvoltat, nespaţios
- 3: redus
- 4: mărunt, scurt, scund, pitic
- 5: jos, mărunt, scund, (reg.) pitulat
- 6: subţire
- 7: îngust
- 8: limitat, redus
- 10: scurt
- 12: mezin
- 13: neînsemnat, neimportant, inferior
Antonime
Cuvinte derivate
Locuţiuni
Cuvinte compuse
Expresii
- A avea (pe cineva) la degetul (cel) mic = a) a dispune de cineva cum vrei; b) a fi cu mult superior altuia
- (substantivat) Cei mici = copiii
- Cu mic, cu mare sau mic şi mare = toată lumea
- Mic la minte = redus, mărginit
Traduceri
care este de mărime sub norma obişnuită
Referinţe
