miercuri

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. Mercŭrii (dies).

Pronunție

  • AFI: /'mjer.kurʲ/


Substantiv


Declinarea substantivului
miercuri
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ miercuri miercuri
Articulat miercurea miercurile
Dativ-Genitiv lui miercuri miercurilor
Vocativ ' '
  1. a treia zi a săptămânii.

Cuvinte derivate


Traduceri

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi