milui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă milovati.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
milui
Infinitiv a milui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
miluiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să miluiască
Participiu miluit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a da cuiva de pomană.
  2. (spec.) (înv.) a face o danie.
  3. a se arăta milostiv față de cineva; a se îndura de cineva.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe