mina

Vezi și : Mina, minä, mīna, minā, mină

română

Etimologie

Din franceză miner. Confer italiană minare.

Pronunție

• AFI: /mi'na/

Verb

Conjugarea verbului mina
Infinitiv	a mina
Indicativ prezent pers. 1 sg.	minez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să mineze
Participiu	minat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a așeza, a pune explozibile, mine pe uscat sau în apă; a depune o încărcătură de exploziv într-o clădire, la un pod etc. în scopul aruncării lor în aer.
2. (despre ape) a săpa, a roade un teren.
3. (fig.) a slăbi, a distruge (cu încetul).

Sinonime

• 3: măcina, distruge, nimici

Antonime

• demina

Cuvinte derivate

• minare
• minat
• mină

Cuvinte apropiate

• demina
• deminare
• deminat

Traduceri

a pune mine sau explozive pentru a arunca în aer

bretonă: minañ (brezhoneg) catalană: minar (català) cehă: zaminovat (česky), podminovat (česky) engleză: mine (English) finlandeză: miinoittaa (suomi) franceză: miner (français) germană: verminen (Deutsch) greacă: ναρκοθετώ (Ελληνικά) (narkothetó) italiană: minare (italiano) letonă: mīnēt (latviešu)

macedoneană: минира (македонски) (miníra) neerlandeză: mijnen leggen (Nederlands) norvegiană: minelegge (norsk bokmål) poloneză: minować (polski), zaminować (polski) portugheză: minar (português) rusă: минировать (русский) (minírovat'), заминировать (русский) (zaminírovat') slovenă: minirati (slovenščina) spaniolă: minar (español) suedeză: minera (svenska) turcă: mayınlamak (Türkçe)

Referințe

• DEX online

Etimologie

Derivat regresiv din mină.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru mină.

---

catalană

(català)

Etimologie

Din latină târzie mina.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mina f., mines pl.

1. mină
2. mină (de creion)

Cuvinte derivate

• minador
• miner
• mineral
• mineria

---

cehă

(česky)

Etimologie

Probabil din franceză mine.

Pronunție

• AFI: /mɪna/

Substantiv

mina f., miny pl.

1. (armă explosivă) mină

   Ottawská úmluva z roku 1997 zakazuje používat nášlapné miny.

Cuvinte derivate

• podminovat
• zaminovat

Cuvinte compuse

• minové pole

---

estoniană

(eesti)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Pronume

mina

1. eu

Cuvinte apropiate

• ma

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie mina.

Pronunție

• AFI: /'mina/

Substantiv

mina f., mine pl.

1. (armă explosivă) mină
2. mină (de creion)
3. mină

Cuvinte derivate

• minare
• minerale
• miniera

---

poloneză

(polski)

Etimologie

Din franceză mine < latină târzie mina.

Pronunție

• AFI: /ˈmʲĩna/

Substantiv

mina f., miny pl.

1. (armă explosivă) mină

   Sierżant zboczył z drogi i wszedł na minę.

Cuvinte derivate

• minowy
• minować/zaminować

Etimologie

Din franceză mine.

Substantiv

mina f., miny pl.

1. mină, fizionomie

   Czemu masz taką strapioną minę?

Cuvinte derivate

• minka

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din franceză mine < latină târzie mina.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mina f., minas pl.

1. mină
2. (armă explosivă) mină
3. (argou, Brazilia) fată

Cuvinte derivate

• minar
• mineiro
• mineração
• minerar

Cuvinte compuse

• campo minado
• Minas Gerais

---

slovenă

(slovenščina)

Etimologie

Probabil din franceză mine.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mina f.

1. (armă explosivă) mină

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din franceză mine < latină târzie mina.

Pronunție

• AFI: /ˈmi.na/

Substantiv

mina f., minas pl.

1. mină
2. (armă explosivă) mină
3. mină (de creion)

Cuvinte derivate

• minero
• mino

Locuțiuni

• mina a cielo abierto
• mina antipersonal

Etimologie

Etimologie necunoscută Poate din dialectul napolitan miniera ("prostituată").

Substantiv

mina f., minas pl.

1. (argou, Chile, Argentina) fată sau femeie
2. (argou, Argentina) prostituată, târfă

---

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din germană Mine < franceză mine.

Pronunție

• AFI: /ˈmiː.na/

Substantiv

Declinarea substantivului mina
c.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	mina	minan	minor	minorna
Genitiv	minas	minans	minors	minornas

1. (armă explosivă) mină
2. mină

Sinonime

• 2: gruva

Cuvinte derivate

• minera
• minör

Cuvinte compuse

• truppmina
• minröjning
• minsvepare