mina

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : Mina, minä, mīna, minā, mină

română

Etimologie

Din franceză miner. Confer italiană minare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
mina
Infinitiv a mina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
minez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să mineze
Participiu minat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a așeza, a pune explozibile, mine pe uscat sau în apă; a depune o încărcătură de exploziv într-o clădire, la un pod etc. în scopul aruncării lor în aer.
  2. (despre ape) a săpa, a roade un teren.
  3. (fig.) a slăbi, a distruge (cu încetul).

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din mină.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru mină.





catalană

(català)

Etimologie

Din latină târzie mina.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mina f., mines pl.

  1. mină
  2. mină (de creion)

Cuvinte derivate





cehă

(čeština)

Etimologie

Probabil din franceză mine.

Pronunție


Substantiv

mina f., miny pl.

  1. (armă explosivă) mină
    Ottawská úmluva z roku 1997 zakazuje používat nášlapné miny.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse





estoniană

(eesti)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Pronume

mina

  1. eu

Cuvinte apropiate





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie mina.

Pronunție


Substantiv

mina f., mine pl.

  1. (armă explosivă) mină
  2. mină (de creion)
  3. mină

Cuvinte derivate





poloneză

(polski)

Etimologie

Din franceză mine < latină târzie mina.

Pronunție

  • AFI: /ˈmʲĩna/


Substantiv

mina f., miny pl.

  1. (armă explosivă) mină
    Sierżant zboczył z drogi i wszedł na minę.

Cuvinte derivate

Etimologie

Din franceză mine.

Substantiv

mina f., miny pl.

  1. mină, fizionomie
    Czemu masz taką strapioną minę?

Cuvinte derivate





portugheză

(português)

Etimologie

Din franceză mine < latină târzie mina.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mina f., minas pl.

  1. mină
  2. (armă explosivă) mină
  3. (argou, Brazilia) fată

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse





slovenă

(slovenščina)

Etimologie

Probabil din franceză mine.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mina f.

  1. (armă explosivă) mină





spaniolă

(español)

Etimologie

Din franceză mine < latină târzie mina.

Pronunție

  • AFI: /ˈmi.na/


Substantiv

mina f., minas pl.

  1. mină
  2. (armă explosivă) mină
  3. mină (de creion)

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Etimologie

Etimologie necunoscută Poate din dialectul napolitan miniera ("prostituată").

Substantiv

mina f., minas pl.

  1. (argou, Chile, Argentina) fată sau femeie
  2. (argou, Argentina) prostituată, târfă





suedeză

(svenska)

Etimologie

Din germană Mine < franceză mine.

Pronunție

  • AFI: /ˈmiː.na/


Substantiv


Declinarea substantivului
mina
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ mina minan minor minorna
Genitiv minas minans minors minornas
  1. (armă explosivă) mină
  2. mină

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse