minciuni

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din minciună.

Pronunție

  • AFI: /min.ʧjuˈni/


Verb


Conjugarea verbului
minciuni
Infinitiv a minciuni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
minciunesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să minciunească
Participiu minciunit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.) a minți.


Traduceri

Etimologie

Din minciună.

Pronunție

  • AFI: /minˈʧjunʲ/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru minciună.

Referințe