miner

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : miner.

română

Etimologie

Din franceză mineur.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
miner
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ miner mineri
Articulat minerul minerii
Genitiv-Dativ minerului minerilor
Vocativ minerule minerilor
  1. muncitor specializat în lucrările de mină.


Traduceri





daneză

(dansk)

Etimologie

Din mine.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

  1. forma de plural nehotărât pentru mine.





engleză

(English)

Etimologie

Din mine („mină”) +‎ -er.

Pronunție

  • AFI: /ˈmaɪnə(ɹ)/


Substantiv

miner, pl. miners

  1. (min.) miner
    The miners went on a strike for better safety measures.
  2. (ornit.) specii de păsări din genul Manorina
  3. (ornit.) specii de păsări din genul Geositta
  4. (înv.; mil.) soldat care sapă mine la asediu

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Omofone

Vezi și

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din mine („mină”) + -er.

Pronunție


Verb

miner

  1. (mil.) a mina
    Miner une tranchée, un pont.
  2. (p.ext.) a mina, a roade
    L'eau mine la pierre.
  3. (fig.) a submina, a măcina, a distruge

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din minor.

Pronunție

  • AFI: /ˈmi.ner/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent activ subjonctiv pentru minor.





norvegiană

(norsk)

Etimologie

Din mine.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

  1. forma de plural nehotărât pentru mine.





nynorsk

(norsk nynorsk)

Etimologie

Din mine.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

  1. forma de plural nehotărât pentru mine.





suedeză

(svenska)

Etimologie

Din min.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

  1. forma de plural nehotărât pentru min.