mobilă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză meuble, italiană mobilia, germană Möbel.

Pronunție

  • AFI: /'mo.bi.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mobilă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mobilă mobile
Articulat mobila mobilele
Genitiv-Dativ mobilei mobilelor
Vocativ mobilă mobilelor
  1. (mai ales la pl.) obiect (cu destinație practică precisă) care servește la amenajarea unei locuințe, a unei instituții etc. și care se sprijină de obicei cu partea inferioară pe podea.
  2. (la sg.; colectiv) mobilier.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe