mod imperativ

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mod + imperativ.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Cuvânt compus

mod imperativ

  1. (și substantivat, n.) mod verbal personal prin care se exprimă un ordin, o interdicție, un sfat, un îndemn, o rugăminte etc. a subiectului.


Traduceri

Referințe