moleculă

română

Etimologie

Din fr. molécule.

Pronunție

• AFI: /mo.le'ku.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului moleculă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	moleculă	molecule
Articulat	molecula	moleculele
Dativ-Genitiv	moleculei	moleculelor
Vocativ	moleculo	moleculelor

1. cea mai mică parte dintr-o substanță care mai păstrează compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei substanțe
2. (fig.) cantitate infimă dintr-un element

Cuvinte compuse

• moleculă-gram - cantitate dintr-o substanță a cărei greutate în grame este egală cu greutatea ei moleculară; mol

Traduceri

Traduceri

afrikaans: molekule (Afrikaans) catalană: molècula (Català) f. cehă: molekula (Česky) chineză: 分子 (中文) (fēnzǐ) daneză: molekyle (Dansk) n. engleză: molecule (English) esperanto: molekulo (Esperanto) faroeză: mýl (Føroyskt) n. finlandeză: molekyyli (Suomi) franceză: molécule (Français) f. galiciană: molécula (Galego) germană: Molekül (Deutsch) n. islandeză: sameind (Íslenska) f. italiană: molecola (Italiano) f.

japoneză: 分子 (日本語) (ぶんし, bunshi) latină: particula (Latina) lituaniană: molékulé (Lietuvių) maghiară: molekula (Magyar) neerlandeză: molecuul (Nederlands) n. norvegiană: molekyl (‪Norsk (bokmål)‬) n. poloneză: cząsteczka (Polski) f., molekuła (Polski) portugheză: molécula (Português) rusă: молекула (Русский) f. (molékula) spaniolă: molécula (Español) suedeză: molekyl (Svenska) c. turcă: molekül (Türkçe) vietnameză: phân tử (Tiếng Việt)