monobloc
română
Etimologie
Din franceză monobloc.
Pronunție
- AFI: /mo.no'blok/
Substantiv
| Declinarea substantivului monobloc | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | monobloc | monoblocuri |
| Articulat | monoblocul | monoblocurile |
| Genitiv-Dativ | monoblocului | monoblocurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- dispozitiv de mașină constând dintr-un singur bloc (care nu se poate demonta).
Traduceri
Traduceri