monolit
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză monolithe.
Pronunție
- AFI: /mo.no'lit/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului monolit |
||
| Singular | Plural | |
| Masculin | monolit | monoliți |
| Feminin | monolită | monolite |
| Neutru | monolit | monolite |
- care constă dintr-un singur bloc de piatră.
- care constituie un tot întreg; bine închegat.
Traduceri
Traduceri
