monopol

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din germană Monopol.

Pronunție

  • AFI: /mo.no'pol/


Substantiv


Declinarea substantivului
monopol
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monopol monopoluri
Articulat monopolul monopolurile
Dativ-Genitiv monopolului monopolurilor
Vocativ ' '
  1. drept exclusiv; privilegiu special.
  2. mare întreprindere sau asociație de întreprinderi care concentrează producția și desfacerea produselor industriale cu scopul stabilirii unor prețuri mari și al obținerii unor profituri ridicate.


Traduceri